Doprokin
Active ingredient: 
Compoziţia preparatului:
1 comprimat conţine: substanţa activă: domperidon  – 10 mg;

Prokinetic selectiv de generaţia a II-a
Reglează peristaltica productivă intestinală
Efectiv înlătură refluxul gastro-esofagian şi duodeno-gastral
Stimulează motorica vezicii biliare şi a căilor biliare
Nu traversează bariera hematoencefalică şi nu posedă reacţii adverse caracteristice prochineticilor  generaţiilor precedente

COMPOZIŢIA PREPARATULUI
1 comprimat conţine:
substanţa activă: domperidon  – 10 mg;
substanţe auxiliare: amidon, celuloză microcristalină, dioxid de siliciu coloidal (aerosil 200), povidonă K 25, lauril sulfat de sodiu, stearat de magneziu, talc.

DESCRIEREA PREPARATULUI
Comprimate rotunde, biconvexe de culoare albă.

Proprietăţile farmacologice
Proprietăţile farmacodinamice

Doprokin – remediu antiemetic, stimulator al peristaltismului tractului gastrointestinal pentru administrare orală.
Domperidon – antagonist al dopaminei cu proprietăţi antiemetice similare celor ale metoclopramidei şi ale unor remedii neuroleptice, antiemetice. Totuşi, spre deosebire de aceste remedii, domperidonul traversează rău bariera hemato-encefalică. Administrarea de domperidon rar se asociază cu apariţia reacţiilor adverse extrapiramidale, în special la adulţi, însă domperidonul stimulează eliberarea de prolactină din hipofiză. Efectul antiemetic, probabil, se poate datora unei asocieri a acţiunii periferice (gastrocinetice) şi antagonismului faţă de receptorii de dopamină în zona trigger al chemoreceptorilor.
La administrarea pe cale orală domperidonul măreşte durata contracţiilor antrale şi duodenale, grăbeşte evacuarea gastrică – a lichidelor şi semisolidelor la persoanele sănătoase, şi solidelor la pacienţii la care evacuarea este întârziată, şi măreşte presiunea sfincterului esofagian inferior la persoanele sănătoase. Nu influenţează secreţia gastrică.
Proprietăţi farmacocinetice
Domperidon se absoarbe rapid la administrarea internă pe nemâncate. Concentraţii plasmatice maxime se realizează timp de 1 oră. Biodisponibilitatea domperidonului este mică (circa 15%) la administrarea pe cale orală şi este datorată metabolismului primar excesiv în peretele intestinal şi ficat. Deşi biodisponibilitatea domperidonului la persoanele sănătoase se măreşte la administrarea după mese, pacienţii cu acuze din partea tractului gastrointestinal vor administra preparatul cu 15-30 minute înainte de  masă. Aciditatea gastrică scăzută reduce absorbţia domperidonului. Biodisponibilitatea orală este micşorată de administrarea anterioară a cimetidinei sau a bicarbonatului de sodiu. Timpul absorbţiei maxime este uşor întârziat şi AUC mărit la administrarea domperidonului pe cale orală după masă. Domperidonul la administrare internă nu cumulează şi nu induce propriul metabolism; concentraţia plasmatică maximă de 21 ng/ml după 90 de minute, după 2 săptămâni de administrare orală a 30 mg pe zi a fost aproximativ aceeaşi ca cea după administrarea primei doze (18 ng/ml). Domperidon este legat în proporţie de 91-93% de proteinele plasmatice. Concentraţia de domperidon în laptele matern este de 4 ori mai mică decât cea plasmatică. Eliminarea pe cale renală şi intestinală constituie 31% şi respectiv 66% din doza orală. Eliminarea domperidonului sub formă nemodificată constituie un procent neînsemnat (10% cu masele fecale şi aproximativ 1% cu urina). Timpul de înjumătăţire după o singură doză orală este de 7-9 ore la persoanele sănătoase, dar este prelungită la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

INDICAŢII TERAPEUTICE

I. Simptomul dispeptic complex care adesea este asociat cu golire gastrică întârziată, reflux gastroesofagian şi esofagită:
- senzaţie de plenitudine epigastrică, meteorism, dureri la nivelul abdomenului superior;
- eructaţii;
- greaţă şi vomă;
- pirozis.
II. Greaţă şi vomă de origine funcţională, organică, infecţioasă sau dietetică, indusă de radioterapie, terapia medicamentoasă sau încălcarea regimului alimentar. O indicaţie specifică este greaţa şi voma provocate de agoniştii de dopamină utilizaţi în tratamentul bolii Parkinson (aşa că L-dopa şi bromcriptina).
III. În practica pediatrică: sindromul de regurgitaţie, vomă ciclică, reflux gastroesofagian şi alte dereglări ale motoricii gastrice.
        
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
1.Dispepsie cronică
Adulţi: câte 10 mg (1 comprimat) de 3 ori pe zi, cu 15-30 minute înainte de mese şi, în caz de necesitate, înainte de somn.
Copii de vârsta de 5 ani şi mai mari: câte 2,5 mg/10 kg masă corporală, de 3 ori pe zi înainte de mese şi, în caz de necesitate, înainte de somn.
La necesitate dozele sus-menţionate pot fi dublate.
2.Stările acute şi subacute (mai întâi de toate greaţa şi voma)
Adulţi: câte 20 mg (2 comprimate) de 3-4 ori pe zi înainte de mese şi înainte de somn. Doza maximă nictemerală constituie 80 mg.
Copii de vârsta de 5 ani şi mai mari: câte 5 mg/10 kg masă corporală, de 3-4 ori pe zi înainte de mese şi înainte de somn.
Atenţionare
Se recomandă administrarea preparatului Doprokin înainte de mese. La administrarea după mese absorbţia preparatului se  încetineşte uşor. La pacienţii cu insuficienţă renală se recomandă de redus frecvenţa administrării. (vezi "Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare").

REACŢII ADVERSE

Reacţii adverse se înregistrează în cazuri rare.
Din partea tractului gastrointestinal: în cazuri unice – spasme intestinale tranzitorii (sunt complet reversibile şi dispar după sistarea tratamentului).
Din partea sistemului nervos central: fenomene extrapiramidale (sunt rare la copii şi în cazuri unice la adulţi) care sunt complet reversibile şi dispar după sistarea tratamentului. Deoarece hipofiza este localizată în afara barierei hemato-encefalice, Doprokin poate induce creşterea nivelului plasmatic al prolactinei.
În cazuri rare această hiperprolactinemie poate stimula apariţia fenomenelor neuro-endocrine. În cazul insuficienţei dezvoltării barierei hematoencefalice (de ex. la copii) sau disfuncţiei ei nu poate fi exclusă completamente posibilitatea apariţiei reacţiilor neurologice.
Din partea sistemului endocrin: este posibilă apariţia hiperprolactinemiei; rar – galactoree, ginecomastie.
Reacţii alergice: rar – erupţii cutanate şi urticarie.

CONTRAINDICAŢII
Doprokin este contraindicat pacienţilor cu hipersensibilitate la domperidon. Nu se administrează în cazurile, când stimularea peristalticei gastrice poate fi periculoasă, adică în hemoragie gastrointestinală, obstrucţie mecanică sau perforaţie.
Doprokin este contraindicat pacienţilor cu tumoare hipofizară cu eliberare de prolactină (prolactinom).

SUPRADOZARE
Simptome: somnolenţă, dezorientare şi reacţii extrapiramidale, în special la copii.
Tratament: se recomandă administrarea cărbunelui activat şi supravegherea minuţioasă a pacientului. Remediile pentru tratamentul bolii Parkinson, sau antihistaminice pot fi eficiente în caz de dezvoltare a  reacţiilor extrapiramidale.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE PENTRU UTILIZARE
La administrarea concomitentă a Doprokin-ului cu remedii antiacide sau  antisecretorii, acestea trebuie administrate după mese, dar nu înainte de masă, respectiv nu simultan cu Doprokin.
Administrarea la sugari:
Deoarece funcţia metabolică şi bariera hematoencefalică în primele luni de viaţă este insuficient dezvoltată, la copii sugari orice remediu medicamentos va fi administrat cu o deosebită prudenţă şi sub supraveghere strictă medicală. Deoarece lipsa tipică a acţiunii asupra SNC pentru Doprokin este determinată de traversare slabă prin bariera hematoencefalică.
Administrarea în maladii hepatice:
Având în vedere gradul înalt de metabolizare a domperidonului în ficat, Doprokin trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică.
Administrarea în maladii renale:
La pacienţii cu insuficienţă renală severă (creatinina serică > 6 mg/100 ml, adică > 0,6 mmol/l), timpul de înjumătăţire a domperidonului creşte de la 7,4 la 20,8 ore, dar nivelele plasmatice ale medicamentului au fost mai scăzute decât la voluntarii sănătoşi. Deoarece un procent neînsemnat din domperidon este excretat pe cale renală în formă nemodificată, este puţin probabilă necesară ajustarea dozei la o priză la pacienţii cu insuficienţă renală. Totuşi, în cazul administrărilor repetate, frecvenţa administrării  trebuie redusă până la o dată sau de 2 ori pe zi, în funcţie de severitatea insuficienţei, de asemenea poate apărea necesitatea reducerii dozei. În cazul tratamentului de lungă durată pacienţii trebuie să fie supravegheaţi continuu.
Administrarea în sarcină şi perioada de lactaţie.
Totuşi, ca majoritatea remediilor medicamentoase, Doprokin trebuie indicat în primul trimestru de sarcină doar, dacă este justificat beneficiul terapeutic scontat. La momentul de faţă nu sunt date despre creşterea riscului de apariţie a anomaliilor de dezvoltare la om. La femei concentraţia de domperidon în laptele matern este de 4 ori mai mică decât cea plasmatică. Nu se cunoaşte dacă acest nivel are acţiune negativă asupra nou-născutului. De aceea, la necesitatea administrării de Doprokin în perioada de lactaţie nu se recomandă alăptarea la sân, cu excepţia cazurilor când beneficiul pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru nou-născut.

INTERACŢIUNI  MEDICAMENTOASE
Remediile anticolinergice pot neutraliza efectul antidispeptic al preparatului Doprokin.
Medicamentele antisecretoare şi antiacide nu trebuie administrate simultan cu Doprokin deoarece ele îi diminuează biodisponibilitatea după administrarea pe cale orală (vezi "Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Calea principală de transformare metabolică a domperidonului – prin CYP3A4 a citocromului P450. Pe baza studiilor in vitro se poate de presupus că administrarea concomitentă cu Doprokin a remediilor medicamentoase, care inhibă semnificativ această enzimă, poate provoca creşterea nivelului plasmatic al domperidonului.
Ca exemple de inhibitori ai enzimei CYP3A4 sunt următoarele remedii medicamentoase:
-  remedii antimicotice din şirul azolic;
-  antibioticele din grupul macrolidelor;
-  inhibitorii HIV-proteazei;
-  nefazodon.
Teoretic, aşa cum Doprokin manifestă efecte gastrocinetice, el ar putea influenţa absorbţia medicamentelor concomitent administrate oral, în special, cele cu eliberate prelungită a substanţei active, sau a remediilor gastrorezistente. Totuşi administrarea de domperidon la pacienţii pe fondalul tratamentului cu paracetamol sau tratamentul ajustat cu digoxină nu influenţează nivelele plasmatice ale acestor medicamente.
Doprokin la fel poate fi asociat cu:
-  neuroleptice, a căror acţiune el nu o potenţează;
- agonişti dopaminergici (bromocriptină, L-dopa), ale căror efecte periferice secundare nedorite, ca dereglări digestive, greaţa sau voma el le inhibă, dar nu neutralizează funcţia lor de bază.

PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate 10 mg. Câte10 comprimate în ambalaj de contur cu fag, Câte 2 ambalaje de contur cu fag împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.

PĂSTRARE

A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura 15-30C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se administra după expirarea termenului de valabilitate, indicat pe ambalaj.

STATUTUL LEGAL

Cu prescripţie medicală.

Vizitatori: 87482